INFO NEWS NR.1/12.01.2015

INFO NEWS NR.1/12.01.2015
INFO NEWS NR.1/12.01.2015
2015-01-12

INFO NEWS NR.1/12.01.2015

 

 

NOUTATI LEGISLATIVE APLICABILE DE LA 01.01.2015

 

1. Noi reglementări contabile aplicabile de la 1 ianuarie 2015

 

1.1. In MOf nr 963 din 30 decembrie 2014 a fost publicat OMFP nr 1802/2014 pentru aprobarea reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate. Acesta se va aplica de la 1 ianuarie 2015, dată la care se abrogă OMFP nr 3055/2009 și OMFP 2239/2011.

OMFP nr 1802/2014 devine principalul cadru de reglementare a domeniului contabil din Romania alaturi de legea contabilitatii nr.82/1991.

In vederea stabilirii cerințelor de raportare contabilă Ordinul prevede următoarele categorii de entități: microentităţile, entităţile mici și entităţile mijlocii şi mari. Microentităţile sunt entităţile care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 350.000 euro;

b) cifra de afaceri netă: 700.000 euro;

c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10.

Potrivit Ordinului, microentitățile prezintă situații financiare anuale ce conțin un bilanţ prescurtat, un cont prescurtat de profit şi pierdere și note explicative cuprinzând un număr redus de informaţii (limitate la cele care trebuie prezentate obligatoriu, potrivit directivei).

Entităţile mici sunt entităţile care, la data bilanțului, nu se încadrează în categoria microentităţilor şi care nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 4.000.000 euro;

b) cifra de afaceri netă: 8.000.000 euro;

c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

Pentru entităţile mici s-a prevăzut obligaţia întocmirii unui bilanţ prescurtat, a unui cont de profit si pierdere prescurtat, iar notele explicative întocmite de acestea sunt mai puţin detaliate față de cele prevăzute pentru entitățile mijlocii și mari. Totodată, ca urmare a creşterii criteriilor de mărime față de cele prevăzute în prezent de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. nr 3055/2009 (totalul activelor: de la 3.650.000 euro la 4.000.000 euro, iar cifra de afaceri netă: de la 7.300.000 euro la 8.000.000 euro), unele entităţi care întocmeau situaţii financiare cu cinci componente urmează să întocmească situaţii financiare cu trei componente (opțional entitățile mici pot întocmi situația fluxurilor de trezorerie și/sau situația modificărilor capitalului propriu). Legiuitorul a ales să nu diferențieze cerințele de raportare între entitățile mijlocii și cele mari.

Categoria entităților mijlocii şi mari include entităţile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 4.000.000 euro;

b) cifra de afaceri netă: 8.000.000 euro;

c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

În funcţie de criteriile de mărime, grupurile se clasifică în două categorii: grupuri mici şi mijlocii, respectiv grupuri mari.

Grupurile mici şi mijlocii sunt exceptate de la obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate şi un raport consolidat al administratorilor, cu excepţia cazului în care una dintre entităţile afiliate este o entitate de interes public.

Grupurile mici şi mijlocii sunt grupurile constituite din societăţile-mamă şi filialele care urmează să fie incluse în consolidare şi care, pe bază consolidată, nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii la data bilanţului societăţii-mamă:

a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;

b) cifra de afaceri netă: 48 000 000 EUR;

c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 250.

O societate-mamă întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate începând cu primul exerciţiu financiar în care sunt depăşite criteriile de mărime, în condiţiile prevăzute la Capitolul 8 „Situaţii financiare anuale consolidate şi rapoarte consolidate”.

Sunt preluate definițiile termenilor din Directiva 34/2013 și sunt prezentate caracteristicile calitative din Cadrul conceptual pentru raportarea financiară.

 

Sunt foarte multe noutati, completari si modificari pentru prevederi si tratamente contabile existene, precum si noi prevederi si tratamente contabile, ceea ce impune modificarea politicilor contabile ale entitatilor raportoare.

 

Tratamente contabile noi, completari si modificari la cele existente, :

  • Tratamentul contabil aplicabil pentru modificarea politicilor contabile ;

  • Evaluarea şi contabilizarea avansurilor în valută;

  • Tratamentul modificărilor ulterioare ale provizionului pentru dezafectarea imobilizărilor;

  • Tratamentul reducerilor comerciale primite/acordate;

  • Modificarea tratamentului contabil al titlurilor dobândite ca urmare a participării la capitalul social al unei societăţi cu aport în natură;

  • Tratamentul contabil al acțiunilor primite fără plată;

  • Clarificări și completări privind contabilizarea programelor de fidelizare a clienţilor;

  • Completări privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli;

  • Clarificări privind clasificarea datoriilor în curente și necurente;

  • Includerea obligatorie a costurior îndatorării în costul activelor cu ciclu lung de fabricație;

  • Tratamentul cheltuielilor legate de achiziția unei afaceri;

  • Clarificări privind recunoașterea imobilizărilor necorporale și reanalizarea imobilizarilor necorporale in curs;

  • Elementele extraordinare nu mai sunt prezentate distinct în contul de profit și pierdere;

  • Tratamentul contractelor clienti transferate între entităţi cu titlu oneros;

  • Evidentierea separată a investitiilor imobiliare;

  • Evidentierea distinctă în categoria imobilizărilor corporale a activelor biologice productive;

  • Evidențierea distinctă a activelor biologice de natura stocurilor şi produselor agricole;

  • Tratamentul onorariilor profesionale și al comisioanelor bancare achitate în vederea obţinerii de împrumuturi pe termen lung;

  • Tratamentul datoriilor pentru care suma de rambursat este mai mare decât suma primită;

  • Tratamentul contabil al stimulentelor acordate la încheierea sau renegocierea unor contracte;

 

A fost modificat planul de conturi, fiind schimbate denumirile unor conturi sau adaugate conturi noi.

Soldurile conturilor din balanţa de verificare la 31.12.2014 trebuie să fie transpuse în conturile prevăzute în noul Plan de conturi general.

 

1.2. De la 1 ianuarie 2015 se aplică și prevederile Ordonanței de Urgență nr. 79/2014 din 10 decembrie 2014 pentru modificarea şi completarea Legii contabilității nr 82/1991 (MOf nr. 902/2014).

Situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2014 se întocmesc potrivit reglementărilor legale aplicabile până la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe.

În baza OUG 79/2014:

- persoanele fizice care desfăşoară activităţi în scopul realizării de venituri au obligaţia să conducă evidenţa contabilă pe baza regulilor contabilităţii în partidă simplă sau, la opţiunea acestora, pe baza regulilor contabilităţii în partidă dublă, potrivit reglementărilor contabile emise în acest sens, cu excepţia situaţiei în care în legislaţia fiscală se prevede altfel;

este definită persoana împuternicită să îndeplinească funcţia de director economic sau contabil-şef drept o persoană angajată potrivit legii şi care are atribuţii privind conducerea contabilităţii entităţii;

- se clarifică, faptul că nu pot fi depuse la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice mai multe seturi de situaţii financiare anuale, pentru acelaşi exerciţiu financiar;

- Exerciţiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic pentru sucursalele cu sediul în România, care aparţin unei persoane juridice cu sediul în străinătate, precum şi pentru persoanele juridice cu sediul în România.

Prin OUG 79/2014 se introduce posibilitatea optării pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic şi de către persoanele nou-înfiinţate, prevăzute la art. 27 alin. (3) din lege. Persoanele care optează pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic au următoarele obligaţii:

a) să întocmească şi să depună raportări contabile anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice,

b) să înştiinţeze în scris unitatea teritorială a Ministerului Finanţelor Publice despre exerciţiul financiar ales, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începutul exerciţiului financiar ales. Persoanele nou-înfiinţate depun înştiinţarea respectivă în termen de 30 de zile calendaristice de la data înfiinţării.

- Cu excepţia cazurilor în care persoana juridică străină sau societatea-mamă străină îşi schimbă data de raportare ori au loc operaţiuni de reorganizare, potrivit legii, data aleasă pentru întocmirea de situaţii financiare anuale nu poate fi modificată de la un exerciţiu financiar la altul. Exerciţiul financiar al unităţilor nou-înfiinţate începe la data înfiinţării, potrivit legii. Exerciţiul financiar al unei persoane juridice care se lichidează începe în ziua următoare încheierii exerciţiului financiar anterior şi se încheie în ziua precedentă datei când începe lichidarea. Perioada de lichidare este considerată un exerciţiu financiar distinct faţă de cel precedent, indiferent de durata sa.

Persoanele care au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea financiara, trebuie sa intocmeasca situatii financiare anuale. Aceasta obligatie revine si in cazul fuziunii, divizarii sau lichidarii, in conditiile legii, caz in care situatiile financiare au aceleasi componente cu situatiile financiare anuale.

- Se introduce posibilitatea ca, atunci când o societate are obligaţia să întocmească şi situaţii financiare anuale consolidate, pe lângă cele individuale, raportul administratorilor, respectiv raportul de audit privind situaţiile financiare anuale consolidate, să poată fi întocmite sub forma unui raport unic.

Consiliul de administraţie, respectiv directoratul societăţii-mamă este obligat să depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice situaţiile financiare anuale consolidate, potrivit prevederilor legale în vigoare, în termen de 15 zile de la aprobarea acestora, dar nu mai târziu de 8 luni de la încheierea exerciţiului financiar al societăţii-mamă.

- Sfera entităţilor de interes public a fost restrânsă din categoria acestora fiind eliminate persoanele juridice care aparţin unui grup de societăţi şi intră în perimetrul de consolidare al unei societăţi-mamă cu sediul în România, care are obligaţia să aplice Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, precum şi organizaţiile fără scop patrimonial care primesc finanţări din fonduri publice.

Conform OUG 79/2014, prin persoane juridice de interes public se înţelege: societăţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată; instituţiile de credit; instituţiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în Registrul general; instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată şi a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică şi prestare de servicii de plată; societăţile de asigurare, asigurare-reasigurare şi de reasigurare; fondurile de pensii administrate privat, fondurile de pensii facultative şi administratorii acestora; societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de administrare a investiţiilor, organismele de plasament colectiv, depozitari centrali, casele de compensare, contrapărţi centrale şi operatori de piaţă/sistem autorizaţi/avizaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară; societăţile/companiile naţionale; societăţile cu capital integral sau majoritar de stat; regiile autonome

- Se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 401/2005 privind înfiinţarea Consiliului Contabilităţii şi Raportărilor Financiare;

  • Dezvoltarea cadrului instituţional în domeniul contabilităţii publice se va realiza prin intremediul Consiliului contabilităţii publice.

2. Noi reglementări fiscale aplicabile de la 1 ianuarie 2015

2.1. Prin OUG nr. 80/2014, publicată în MOf nr.906 din 12.12.2014 au fost aduse următoarele principale modificări si completări ale Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal:

 

IMPOZITUL PE VENIT

Începând cu 1 ianuarie 2015 persoanele fizice care obtin venituri din activitati economice impozitate în sistem real au obligatia de a completa un Registru de evidenta

fiscala în vederea stabilirii venitului net anual impozabil. Aceasta modificare este urmare a completarilor aduse Legii contabilitatii potrivit carora, începând cu 1 ianuarie 2015, persoanele fizice care desfasoara activitati în scopul realizarii de venituri din activitati economice au obligatia sa conduca evidenta contabila pe baza regulilor contabilitatii în partida simpla sau, la optiunea acestora, pe baza regulilor contabilitatii în partida dubla, potrivit reglementarilor contabile emise în acest sens, cu exceptia situatiei în care în legislatia fiscala se prevede altfel.

Astfel, daca pana la data de 01 ianuarie 2015, acesti contribuabili erau obligati sa organizeze si sa conduca contabilitatea in partida simpla, sa completeze Registrul – jurnal de incasari si plati, Registrul - inventar, incepand cu aceasta data, cei pentru care determinarea venitului anual se efectueaza in sistem real, au obligatia completarii Registrului de evidenta fiscal, al carui model va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice, eliminandu-se in acelasi timp obligativitatea tinerii celorlalte registre.

In ceea ce priveste evidenta contabila a contribuabililor care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit, incepand cu 01 ianuarie 2015 acestia nu mai au obligatia tinerii contabilitatii, respectiv obligatia completarii Registrului de incasari si plati, insa ei vor trebui sa completeze, de asemenea, Registrul de evidenta fiscala, in care vor inscrie doar partea referitoare la venituri, monitorizandu-se in acest fel depasirea plafonului de inregistrare in scopuri de TVA.

TVA

De la 1 ianuarie 2015 intra în vigoare modificările privind stabilirea locului taxarii cu TVA pentru serviciile de telecomunicatii, de radiodifuziune si televiziune, precum si pentru serviciile furnizate pe cale electronica prestate catre un beneficiar persoana neimpozabila, locul taxarii cu TVA fiind în statul unde este stabilit beneficiarul persoana neimpozabila. Pentru simplificarea platii TVA prestatorii acestor servicii pot aplica regimul special prin care pot alege statul membru de înregistrare pentru plata TVA, în acest caz nemaiavând obligatia sa se înregistreze în fiecare stat membru unde este stabilit beneficiarul serviciilor persoana neimpozabila. Prin acest regim special “mini-ghiseu unic” statul membru de înregistrare vireaza TVA-ul cuvenit fiecarui stat membru pentru serviciile de telecomunicatii, de radiodifuziune si televiziune si serviciile furnizate pe cale electronica prestate catre un beneficiar persoana neimpozabila desfasurate pe teritoriul lor, pe baza decontului special de TVA în care prestatorul declara în euro suma TVA datorata fiecarui stat membru.

Începând cu 1 februarie 2015 organul fiscal anuleaza din oficiu codul de TVA, în cazul societatilor pe actiuni sau în comandita pe actiuni daca administratorii si/sau persoana impozabila însasi au înscrise în cazierul fiscal infractiuni si/sau faptele

prevazute la art. 2 alin. (2) lit. a) din OG nr. 75/2001, republicata, cu modificarile si

completarile ulterioare, iar în cazul societatilor cu raspundere limitata, in comandita

simpla si în nume colectiv daca asociatii majoritari sau, dupa caz, asociatul unic si/sau

administratorii si/sau persoana impozabila însasi au înscrise în cazierul fiscal infractiuni

si/sau faptele prevazute la art. 2 alin. (2) lit. a) din OG nr. 75/2001.

De asemenea, începând cu 1 februarie 2015, organul fiscal anuleaza din oficiu

codul de TVA, daca societatea comerciala, supusa înmatricularii la registrul comertului,

nu justifica intentia si capacitatea de a desfasura activitate economica potrivit criteriilor si în termenele stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrarea Fiscala. În acest caz, reînregistrarea în scopuri de TVA se face la solicitarea persoanei impozabile, daca înceteaza situatia care a condus la anulare. Reînregistrarea în scopuri de TVA, dupa anularea codului de TVA în cazul persoanei impozabile declarata inactiva si sau a celei cu inactivitate temporara înscrisa în registrul comertului, nu se mai face din oficiu de organul fiscal ci la solicitarea persoanei impozabile, daca înceteaza situatia care a condus la anulare.

Începând cu data de 1 ianuarie 2015 s-au adus completări articolului 160 privind taxarea inversa la livrarea de energie electrica catre un comerciant persoana impozabila, stabilit în România. Astfel, persoana impozabila care obtine licenta de furnizare a energiei electrice în perioada 1 - 31 decembrie a unui an calendaristic trebuie sa depuna la organul fiscal, în perioada 1 - 20 ianuarie a anului calendaristic urmator o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca a avut un consum propriu de maximum 1% din energia electrica cumparata în perioada din luna decembrie în care a detinut licenta de furnizare, care este valabila pentru toate achizitiile de energie electrica efectuate în anul calendaristic în care se depune aceasta declaratie. Furnizorul de energie electrica nu aplica taxare inversa daca în momentul livrarii beneficiarul care avea obligatia de a depune la organul fiscal declaratia pe propria raspundere privind consumul propriu neglijabil de energie electrica nu figureaza în «Lista persoanelor impozabile care au depus declaratiile pe propria raspundere pentru îndeplinirea conditiei prevazute la art. 160 alin. (2) lit. e) pct. 2 din Codul fiscal» publicata pe site-ul ANAF.

ACCIZE

Incepând cu 1 ianuarie 2015 nivelul accizelor nu mai este stabilit în euro, ci în lei.

 

2.2. Plafon de 65.000 euro pt TVA – prelungit pana la 31 decembrie 2017

Prin Decizia 2014/931/UE din 16 decembrie 2014 s-a aprobat pentru Romania aplicarea in continuare a plafonului de 65.000 euro aferent regimului special de scutire pentru întreprinderile mici, insa numai pana la 31 decembrie 2017. Asa cum bine cunoasteti, este vorba despre plafonul de 220.000 lei, deoarece se utilizeaza cursul de schimb de la data aderării la UE.

Conform Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, România poate acorda o scutire de la plata TVA persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește echivalentul în moneda națională a 35.000 euro (119.000 lei). Prin Decizia de punere în aplicare 2012/181/UE, România a fost autorizată incepand cu 1 iulie 2012 si până la 31 decembrie 2014 să scutească de la plata TVA persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește plafonul de 65.000 euro (220.000 lei).

România a solicitat prelungirea aplicarii acestui plafon prin scrisorile înregistrate de Secretariatul General al Comisiei la 28 aprilie 2014 și 22 august 2014. Avand in vedere că pragul de 220.000 lei a avut ca efect reducerea obligațiilor în materie de TVA ale întreprinderilor mici, România a fost autorizată să utilizeze acelasi plafon pana la 31 decembrie 2017.

 

 

2.3 TVA de 9% extins pentru toate pachetele de cazare din turism

In MOf nr 923 din 18 decembrie 2014 a fost publicata OUG 84/2014 pentru completarea OG nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, astfel încât cota redusă de TVA de 9% să se poată aplica la cazare şi la serviciile accesorii acesteia, vândute la un preţ total.

Codul fiscal prevede aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară. Practic, prin OUG 84/2014 nu s-au adus modificari legislatiei fiscale ci s-a introdus o delimitare a tipurilor de cazare existente.

Cazarea în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică poate fi de următoarele tipuri:

a) cazare fără mic dejun;

b) cazare cu mic dejun - combinaţia prestabilită a serviciilor de cazare şi de asigurare a micului dejun, vândute sau oferite spre vânzare la un preţ total;

c) cazare cu demipensiune - combinaţia prestabilită a serviciilor de cazare de asigurare a micului dejun şi a prânzului sau a cinei, vândute sau oferite spre vânzare la un preţ total;

d) cazare cu pensiune completă - combinaţia prestabilită a serviciilor de cazare de asigurare a micului dejun, a prânzului şi a cinei, vândute sau oferite spre vânzare la un preţ total;

e) cazare cu „all inclusive” - combinaţia prestabilită a serviciilor de cazare de asigurare a micului dejun, a prânzului, a cinei, a gustărilor dintre mese şi a oricăror altor servicii de agrement turistic oferite cu mijloace proprii ale structurii de primire turistică, vândute sau oferite spre vânzare la un preţ total.

Astfel, TVA de 9% NU se va mai aplica doar in cazul cazarii cu mic dejun inclus, ci pentru toate tipurile de cazare definite mai sus.

 

2.4. Modificari pentru calculul impozitului pentru veniturile din jocurile de noroc.

In MOf nr 957 din 30 decembrie 2014 a fost publicata OUG 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative prin care s-au adus modificari atat OUG nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cat si tratamentului fiscal aferent veniturilor obtinute din jocuri de noroc. Aceste prevederi intra in vigoare în termen de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot.

Prin câştiguri de tip jack-pot se înţelege câştigurile acordate aleatoriu, prin intermediul maşinilor mecanice sau electronice cu câştiguri, din sumele rezultate ca urmare a adiţionării separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatării acestor mijloace de joc, în scopul acordării unor câştiguri suplimentare persoanelor participante la joc în momentul respectiv.

Organizatorii activităţii de exploatare a maşinilor mecanice sau electronice cu câştiguri au obligaţia de a evidenţia distinct câştigurile de tip jack-pot acordate.

Pentru a se face o delimitare a veniturilor din premii fata de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate câştiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participanţilor la joc de către orice persoană juridică autorizată să exploateze astfel de jocuri de noroc.

Pana la intrarea in vigoare a OUG 92/2014, erau considerate neimpozabile veniturile obţinute din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, pana in plafonul de 600 lei, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi. Veniturile din jocuri de noroc se impuneau, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net. Venitul net se calcula la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor.

Conform noilor prevederi, veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 1% aplicată asupra tuturor sumelor încasate de un participant de la un organizator de jocuri de noroc. Daca veniturile din jocuri de noroc depăşesc echivalentul a 15.000 euro, atunci se vor impozita cu 16%, iar daca veniturile depăşesc echivalentul a 100.000 euro, se impozitează cu 25%.

Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii sumelor catre beneficiar este impozit final, se declara in Formularul 100 si se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

Conform OUG 92/2014, un organizator de jocuri de noroc este obligat, în termen de maximum 3 zile lucrătoare, să achite câştigurile şi/sau să ofere premiile în natură persoanei fizice care a prezentat jetoane, cupoane, bilete sau alte mijloace pentru a dovedi câştigul, dovezi care sunt prezentate material.

Veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanţă (on-line), slot-machine, lozuri şi festivaluri de poker NU sunt impozabile la sursă. Persoanele fizice care obţin astfel de venituri au obligaţia de a depune Declaraţia 200 privind venitul realizat la organul fiscal competent, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Pe baza declaraţiei depuse de beneficiar, organul fiscal competent stabileste impozitul datorat si emite decizia de impunere.

Organizatorul de jocuri de noroc trebuie sa păstreze o evidenţă nominală a persoanelor fizice care au obţinut venituri din jocuri de noroc mai mari de 15.000 euro şi sa le declare organului fiscal competent, până la 25 mai inclusiv a anului următor, celui de realizare a venitului.

 

Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă

Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, au obligaţia să depună Declaraţia 205 privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.

Prin excepţie de la aceasta regula generala, plătitorii de venituri din jocuri de noroc cu reţinere la sursă au obligaţia de a depune, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul precedent, o declaraţie centralizatoare privind veniturile totale plătite, precum şi impozitele totale calculate, reţinute şi virate la bugetul de stat, fără a menţiona datele de identificare a beneficiarilor de venit.

Venituri din jocuri de noroc obtinute de nerezidenti

In categoria veniturilor impozabile obţinute din România de catre nerezidenti intra si veniturile obţinute la jocurile de noroc practicate în România, pentru toate sumele încasate de un participant de la un organizator de jocuri de noroc.

Impozitul datorat se calculează prin aplicarea cotei de 1% la veniturile obţinute din jocuri de noroc practicate în România, cu excepţia jocurilor de noroc la distanţă (on-line), slot-machine, lozuri şi festivaluri de poker.

 

2.5 Procedura de înregistrare a persoanelor impozabile, în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru servicii electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune, prevăzute la art. 152.4 şi art. 152.5 din Codul fiscal, precum şi pentru declararea TVA, în situaţia în care România este stat membru de înregistrare din 23.12.2014- a fost publicata in M.Of. 963/30.12.2014.
·         Persoanele impozabile nestabilite în Uniunea Europeană pot utiliza, în condiţiile prevăzute la art. 152.4 din Codul fiscal, un regim special pentru toate serviciile electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune prestate către persoane neimpozabile care sunt stabilite, au domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în Uniunea Europeană, regim denumit în continuare regim non-UE.

·         Persoanele impozabile care au sediul activităţii economice în România sau, în cazul în care nu au sediul activităţii economice în Uniunea Europeană, dispun de un sediu fix în România pot utiliza, în condiţiile prevăzute la art. 152.5 din Codul fiscal, un regim special pentru toate serviciile electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune prestate către persoane neimpozabile care sunt stabilite, au domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în statele membre de consum, dacă persoanele impozabile nu sunt stabilite în aceste state membre, regim denumit în continuare regim UE.

·         Regimul UE poate fi utilizat şi de către persoanele impozabile care nu au sediul activităţii economice în Uniunea Europeană, dar dispun de mai multe sedii fixe în Uniunea Europeană, în cazul în care au un sediu fix în România şi aleg România ca stat membru de înregistrare. Persoanele impozabile sunt ţinute să respecte respectiva decizie în anul calendaristic în cauză şi în următorii 2 ani calendaristici.

·         Regimul UE nu se poate utiliza de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România care şi-au stabilit sediul activităţii economice sau un sediu fix în România, pentru serviciile electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune care au locul prestării în România. Îndeplinirea obligaţiilor fiscale rezultate din prestarea acestor servicii se realizează potrivit regulilor generale aplicabile în materie de TVA, fără utilizarea regimului special.

Înregistrarea în vederea utilizării regimului

·         La data începerii operaţiunilor taxabile, persoana impozabilă care optează pentru utilizarea unuia dintre regimurile speciale în situaţia în care România este stat membru de înregistrare, trebuie să depună în format electronic o declaraţie de începere a activităţii la organul fiscal competent, în conformitate cu prevederile art. 152.4 alin. (3) şi art. 1525 alin. (3) din Codul fiscal.

·         Persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană care optează pentru utilizarea regimului non-UE trebuie să depună şi o declaraţie prin care se confirmă că persoana nu este înregistrată în scopuri de TVA în Uniunea Europeană.

·         Declaraţia se completează şi se depune, prin intermediul portalului electronic pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, de către orice persoană impozabilă care intenţionează să utilizeze unul dintre regimurile speciale, în situaţia în care România este stat membru de înregistrare.

·         Semnarea declaraţiei de începere a activităţii se realizează prin utilizarea certificatului digital calificat emis de un furnizor de servicii de certificare, acreditat în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată.
Completarea şi transmiterea declaraţiei speciale de TVA

1. Persoana impozabilă înregistrată pentru utilizarea unuia dintre regimurile speciale depune la organul fiscal competent, pe cale electronică, o declaraţie specială de TVA pentru fiecare trimestru calendaristic, indiferent dacă au fost sau nu prestate servicii în perioada de raportare, în termen de 20 de zile de la încheierea perioadei fiscale, potrivit art. 152.4 alin. (7) sau art. 152.5 alin. (6) din Codul fiscal.

2. Modelul declaraţiei speciale de TVA este prevăzut în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 815/2012.

3. Semnarea declaraţiei speciale de TVA se face utilizând certificatul digital calificat, în condiţiile prevăzute la cap. II, secţiunea 1, pct. 5 şi 6.

4. În declaraţia specială de TVA se declară informaţii precum:

a) codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit conform art. 153 din Codul fiscal în cazul persoanelor impozabile care utilizează regimul UE sau codul de înregistrare special în scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile care utilizează regimul non-UE;

b) valoarea totală, exclusiv taxa, a prestărilor de servicii electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune şi televiziune efectuate în cursul perioadei fiscale de raportare, cotele taxei aplicabile şi valoarea corespunzătoare a taxei datorate fiecărui stat membru de consum în care taxa este exigibilă;

c) valoarea totală a taxei datorate în statele membre de consum.

5. Sumele din declaraţiile speciale de TVA se înscriu cu valoarea exactă, fără a se rotunji în plus sau în minus la cel mai apropiat număr întreg.

6. Informaţiile prevăzute la pct. 4 lit. b) se completează separat, pentru fiecare stat membru de consum în care este datorată taxa pe valoarea adăugată.

7. În situaţia în care, în statul membru de consum a fost modificată cota de TVA aplicabilă în cursul trimestrului de raportare, în declaraţia specială de TVA se completează separat, pentru acelaşi stat de consum, informaţiile prevăzute la pct. 4 lit. b) pentru fiecare cotă de TVA aplicabilă în acel trimestru.

8. În cazul în care persoana impozabilă care utilizează regimul UE deţine unul sau mai multe sedii fixe în alte state membre, de la care sunt prestate servicii, declaraţia specială de TVA conţine, pe lângă informaţiile prevăzute la pct. 4, valoarea totală a prestărilor de servicii electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune care fac obiectul acestui regim special, calculată pentru fiecare stat membru în care persoana deţine un sediu, cu precizarea numărului individual de identificare în scopuri de TVA sau a codului de înregistrare fiscală al sediului respectiv şi defalcată pe fiecare stat membru de consum.

9. În ipoteza în care persoana impozabilă aplică regimul special cu data primei prestări, în condiţiile prevăzute la cap. II, secţiunea 1, pct. 15, aceasta depune o declaraţie separată pentru trimestrul calendaristic în care a avut loc prima prestare.

10. Persoana impozabilă exclusă/care a solicitat retragerea din unul dintre regimurile speciale şi care, în cursul aceluiaşi trimestru calendaristic, este înregistrată în celălalt regim special depune declaraţiile speciale de TVA pentru fiecare regim în parte, în raport cu prestările efectuate şi cu perioadele acoperite de regimul respectiv.

11. Persoana impozabilă care îşi schimbă statul membru de înregistrare în cursul unui trimestru calendaristic depune declaraţiile speciale de TVA atât la organul fiscal competent din România, cât şi în noul stat membru de înregistrare, referitoare la prestările efectuate în perioadele respective în care statele membre au fost stat membru de înregistrare.

12. În cazul în care o persoană impozabilă care utilizează un regim special nu prestează servicii în cadrul regimului special în niciun stat membru de consum în cursul unei perioade de declarare, aceasta trebuie să depună o declaraţie specială de TVA în care să indice că nu au avut loc prestări de servicii în cursul perioadei respective (declaraţie specială de TVA “zero”). În declaraţia specială de TVA “zero” se înscrie codul de înregistrare în scopuri de TVA/codul de înregistrare special în scopuri de TVA şi perioada la care se referă declaraţia, iar la rubrica “Valoarea totală a TVA care trebuie plătită” se înscrie “0”.

Rectificarea declaraţiilor speciale de TVA

1. Modificarea informaţiilor înscrise eronat într-o declaraţie specială se face prin completarea şi transmiterea unei declaraţii rectificative, în termen de 3 ani de la data la care trebuia depusă declaraţia iniţială.

2. În declaraţia rectificativă se înscrie, în mod obligatoriu, numărul unic de referinţă alocat declaraţiei iniţiale, care nu se poate modifica. În declaraţia rectificativă se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate.

3. Se completează câte o declaraţie rectificativă pentru fiecare perioadă de raportare pentru care se operează rectificări.

4. Informaţiile modificate prin declaraţiile rectificative se transmit de către organul fiscal, cu ajutorul sistemului informatic, fiecărui stat membru de consum în cauză/stat membru în care persoana deţine sedii fixe.

Achitarea taxei datorate

Persoana impozabilă trebuie să achite suma totală a taxei datorate în statele membre de consum într-un cont special, în euro, indicat de organul fiscal competent, până la data la care are obligaţia depunerii declaraţiei speciale. Procedura de virare urmeaza a fi stabilita prin norme.

Se introduce in plus prevederea ca in cazul în care România este statul membru de înregistrare (in cazul serviciilor electronice), din sumele transferate fiecărui stat membru de consum se reţine ca venit al bugetului de stat :

-un procent de 30% în perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2016 şi, respectiv,

-un procent de 15% în perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2018, conform unei proceduri stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

 

Departamentul juridic

FISCONTEXPERT CONSULT SRL

Toate stirile